Da Grein à Spitz nantu à u Danubiu
Da Grein pigliamu u ferry d'Überfuhr, chì viaghja da maghju à sittembri, à Wiesen nantu à a riva diritta di u Danubiu. Fora di staghjoni, ci vole à fà una piccula deviazione per via di u ponte Ing. Leopold Helbich, chì si trova à circa dui chilometri sopra u Danubiu da Grein, per arrivà à a riva diritta.
Prima di principià a nostra cavalcata nantu à a Pista ciclabile di u Danubiu nantu à a riva dritta attraversu u Strudengau in a direzzione di Ybbs, fighjemu un'occhiata à l'altra parte di u Danubiu à Grein è fighjemu un'altra vista à l'attrachju, u Greinburg è u chjesa parrocchiale.
strudengau
U Strudengau hè una valle prufonda, stretta è boscata di u Danubiu attraversu u Massiu Bohemiu, cumencia prima di Grein è ghjunghje in aval di Persenbeug. A prufundità di a valle hè oghji chjappata da u Danubiu, chì hè sustinutu da a centrale elettrica di Persenbeug. Les tourbillons et les bancs autrefois dangereux ont été éliminés par le barrage du Danube. U Danubiu in u Strudengau pare avà cum'è un lavu allungatu.
Da l'atterrissimu di u battellu in Wiesen, u Ciclu di u Danubio corre in direzione est in a strada di fornitura di Hößang, chì hè una strada publica in questa sezione per 2 km finu à Hößgang. A strada di e merchenzie Hößgang corre direttamente longu u Danubiu à u latu di u pendiu Brandstetterkogel, un pede di u Massif Boema di l'alture granitiche di u Mühlviertel à u sudu di u Danubiu.
Dopu à una corta distanza longu u Ciclu di u Danubiu attraversu u Strudengau, passemu una isula in u lettu di u fiume Danubiu vicinu à u paese di Hößgang. L'isula di Wörth si trova à mezu à u Strudengau, chì era una volta salvaticu è periculosu per via di i so tourbillons. À u puntu più altu, u Wörthfelsen, ci sò sempre i resti di u Castellu di Wörth, una furtificazione in un puntu strategicu impurtante, perchè u Danubiu era una strada di trafficu impurtante per i navi è i battelli è stu trafficu puderia esse bè cuntrullatu à u puntu strettu. nantu à l'isula di Wörth. Il y avait autrefois l'agriculture sur l'île et avant le barrage du Danube dans le Strudengau par la centrale électrique du Danube Ybbs-Persenbeug, l'île pouvait être atteinte à pied depuis la rive droite, sud de la rivière via les rives de gravier lorsque l'eau era bassu.
San Nikola
Un pocu più à l'est di Grein im Strudengau, pudete vede a cità storica di u mercatu di San Nicola nantu à a riva sinistra di u Danubiu da u Ciclu di u Danubiu à a manu diritta. San Nikola deve a so prima impurtanza ecunomica è u mercatu in u 1511 à a spedizione nantu à u Danubiu in l'area di u vortice di u Danubiu vicinu à l'isula di Wörth.
persenflex
A corsa nantu à a Pista ciclabile di u Danubiu attraversu u Strudengau finisce à a manu dritta in Ybbs. Da Ybbs passa per u ponte di a centrale elettrica di u Danubiu à Persenbeug nantu à a riva nordu di u Danubiu. Avete una bella vista di u Castellu di Persenbeug.
U puntu di riferimentu di a cumuna di Persenbeug hè u castellu di Persenbeug, un cumplessu multi-ala, 5 lati, da 2 à 3 piani cù 2 torri è una cappella distintamente chì si sviluppa à punente nantu à una roccia alta sopra u Danubiu, chì era prima. mintuatu in 883 è fù custruitu da u conte bavarese von Ebersberg cum'è una furtezza contru à i Magyars. Per via di a so moglia, a margravina Agnese, figliola di l'imperatore Enrich IV, u castellu Persenbeug passò à u margravu Leopoldu III.
Nibelungengau
L'area da Persenbeug à Melk hè chjamata Nibelungengau perchè ghjoca un rolu impurtante in i Nibelungenlied, dopu chì Rüdiger von Bechelaren, un vassallu di u rè Etzel, hà avutu u so postu di margrave. U scultore austriacu Oskar Thiede hà criatu u rilievu, u Nibelungenzug, a prucissioni liggendaria di i Nibelungen è di i Burgundi à a corte di Etzel, nantu à u pilastru di e chjusi in Persenbeug in un stile tedescu-eroicu.
A Pista ciclabile di u Danubiu passa da u Castellu di Persenbeug è finu à u Gottsdorfer Scheibe, una pianura alluviale nantu à a riva nordu di u Danubiu trà Persenbeug è Gottsdorf, intornu à a quale u Danubiu scorri in forma di U. I scoglii periculosi è i turbinii di u Danubiu intornu à u Gottsdorfer Scheibe eranu un locu difficiule per a navigazione in u Danubiu. U Gottsdorfer Scheibe hè ancu chjamatu Ybbser Scheibe perchè l'Ybbs scorri in u Danubiu in u sudu di stu ciclu di u Danubiu è a cità di Ybbs si trova direttamente nantu à a riva sud-occidentale di u ciclu.
Maria Tafel
A pista ciclabile di u Danubio in u Nibelungengau corre da Gottsdorf amtreppelweg, trà Wachaustraße è u Danubio, in direzzione di Marbach an der Donau. Longu prima chì u Danubiu hè stata presa da a centrale elettrica di Melk in u Nibelungengau, ci sò stati traversate u Danubiu in Marbach. Marbach era un postu di carica impurtante per u salinu, u granu è u legnu. U Griesteig, chjamatu ancu "Bohemian Strasse" o "Böhmsteig" andava da Marbach in direzzione di Boemia è Moravia. Marbach si trova ancu à u pede di u locu di peregrinazione Maria Taferl.
Maria Taferl, à 233 m d'altitudine sopra a valle di u Danubiu, hè un locu nantu à u Taferlberg sopra à Marbach an der Donau chì si vede da luntanu da u sudu grazia à a so chjesa parrocchiale cù 2 turri. L'église de pèlerinage de Maria Taferl est un bâtiment baroque de Jakob Prandtauer avec des fresques d'Antonio Beduzzi et l'autel latéral « Die hl. Famiglia cum'è prutettore di u locu di grazia Maria Taferl " (1775) da Kremser Schmidt. U centru radiante di a stampa hè Maria cù u zitellu, impannillata in u so tipicu mantellu blu. U Kremser Schmidt hà utilizatu un turchinu mudernu, pruduciutu sinteticamente, u chjamatu prussianu blu o Berlinu.
Da u Maria Taferl, situatu 233 m sopra à a valle di u Danubiu, avete una bella vista di u Danubiu, Krummnußbaum nantu à a riva meridionale di u Danubiu, i pede di l'Alpi è l'Alpi cù l'Ötscher di 1893 metri d'altitudine cum'è u più altu eccezziunale. altitude dans le sud-ouest de la Basse-Autriche, qui mène à l'Alpi Calcare du Nord.
U Ciclu di u Danubiu cuntinueghja à u pede di u Taferlberg in direzzione di Melk. U Danubiu hè dammatu da una centrale elettrica in a vicinanza immediata di a famosa Abbazia di Melk, chì i ciclisti ponu aduprà per ghjunghje à a riva miridiunali. A riva sudu di u Danubiu à l'est di a centrale di Melk hè furmata da una larga striscia di pianura d'inundazione formata da u Melk à u sudu-est è u Danubiu à u nordu-ovest.
u latti
Dopu avè guidatu à traversu u paisaghju di l'inundazione, si finisce nantu à a riva di u Melk à u pede di a roccia nantu à quale hè intrunatu u monasteru benedettinu giallu d'oru, chì si vede da luntanu. Déjà à l'époque du margrave Léopold I, il y avait une communauté de prêtres à Melk et le margrave Léopold II fit construire un monastère sur la roche au-dessus de la ville. Melk era un centru regiunale di a Contra-Riforma. In u 1700, Berthold Dietmayr hè statu elettu abate di l'Abbazia di Melk, chì u so scopu era di enfatizà l'impurtanza religiosa, pulitica è spirituale di u monasteru per mezu di un novu bastimentu di u cumplessu di u monasteru da u maestru baroccu Jakob Prandtauer. Presentatu finu à questu ghjornu L'abbazia di Melk chè a custruzzione finita in u 1746.
Schoenbuehel
Cuntinuemu u nostru viaghju nantu à a 4a tappa di u Ciclu di Danubio da Grein à Spitz an der Donau dopu una breve pausa in Melk da u Nibelungenlände in Melk. A pista ciclabile segue inizialmente u cursu di a Wachauerstraße accantu à un bracciu di u Danubiu prima di trasfurmà in a treppenweg è poi corre direttamente nantu à a riva di u Danubiu in una direzzione nord-est parallela à a Wachauer Straße versu Schönbühel. In Schönbühel, chì appartene à a Diocesi di Passau, un castellu hè statu custruitu direttamente nantu à u Danubiu in u Medievu nantu à una terrazza pianu sopra à scoglii di granitu.Grande parti di e furtificazioni cù Haslgraben, bastioni, torre tonda è outwork sò stati cunservati. . L'edificiu principale massivu, recentemente erettu in i seculi 19 è 20, cù u so tettu formativu, ripidu è a torre di facciata alta integrata, domina l'entrata à a valle di a gola di u Danubiu di a Wachau, a sezione più bella di a pista ciclabile di u Danubio Passau Vienna. .
In u 1619, u castellu, chì era propiu di a famiglia Starhemberg à l'epica, sirvutu cum'è un ritiru per e truppe protestanti. Dopu chì Konrad Balthasar von Starhemberg s'hè cunvertitu à u cattolicu in u 1639, hà fattu custruisce un monasteru baroccu è una chjesa nantu à u Klosterberg. A pista ciclabile di u Danubio corre in una grande curva longu Wachauer Straße da u Burguntersiedlung à u Klosterberg. Ci sò circa 30 metri verticali da superà. Dopu torna in discesa in u paisaghju d'inundazione di u Danubiu, ecologicamente sensibile, prima di Aggsbach-Dorf.
U paisaghju di e pianure inundate di u Danubiu
I prati naturali di i fiumi sò paisaghji longu à e sponde di i fiumi chì u terrenu hè furmatu da u livellu di l'acqua cambiante. U trattu di u Danubiu in u Wachau hè carattarizatu da numerose isule di ghiaia, banche di ghiaia, backwaters è resti di foresta alluviale. A causa di e cundizioni di vita cambiante, ci hè una grande diversità di spezie in i piani di inundazione. In i piani di inundazione, l'umidità hè più altu è di solitu un pocu più fresche per via di l'elevata rata di evaporazione, chì face i paisaghji di l'inundazione un ritiru rilassante in i ghjorni caldi. Da u pede orientale di u Klosterberg, u Ciclu di u Danubiu passa per un pezzu di paisaghju di pianura d'inundazione di u Danubiu à Aggsbach-Dorf.
aggstein
Dopu à cavalcà à traversu una sezione di u paisaghju naturale di a pianura d'inundazione di u Danubio vicinu à Aggsbach-Dorf, u Ciclu di u Danubiu cuntinueghja à Aggstein. Aggstein hè un picculu paese in fila nantu à una terrazza alluviale di u Danubiu à u pedi di e ruine di u castellu Aggstein. I ruvine di u Castellu di Aggstein sò intrunatu nantu à una roccia chì si eleva à 300 m da u Danubiu. Il appartenait aux Kuenringer, une famille ministérielle autrichienne, avant qu'il ne soit détruit et donné à Georg Scheck, qui fut chargé de la reconstruction du château par le duc Albrecht V. lu rovine di Aggstein hà assai edifici medievali cunservati, da quale unu hà una bella vista di u Danubiu in u Wachau.
Foresta di Darkstone
A terrazza alluviale di Aggstein hè seguita da una seccione à San Ghjuvanni im Mauerthale, induve u Dunkelsteinerwald s'arrizeghja assai da u Danubiu. U Dunkelsteinerwald hè a cresta longu a riva sud di u Danubiu in u Wachau. U Dunkelsteinerwald hè a continuazione di u Massif Boema à traversu u Danubiu in a Wachau. U Dunkelsteinerwald hè principalmente cumpostu di granulite. In u sudu di u Dunkelsteinerwald ci sò ancu altri metamorfiti, cum'è diversi gneiss, mica slate è anfibolite. A furesta di petra scura deve u so nome à a tinta scura di anfibolite.
San Ghjuvanni im Mauerthale
A regione viticola di Wachau principia in St. Johann im Mauerthale cù i vigneti terrazzati di Johannserberg affacciati à punente è sud-ovest sopra à a chjesa di St. Johann im Mauerthale. A chjesa di San Ghjuvanni im Mauerthale, ducumentata in u 1240, un edifiziu allungatu, essenzialmente rumanicu, cù un coru nordu goticu. A torre dilicata, tardu-gotica, quadrata cù una corona di gable, ottagonale in a zona di u sonu, hà una girola trafitta da una freccia nantu à u cascu puntatu, di quale ci hè una legenda in cunnessione cù u Teufelsmauer nantu à a riva nordu di u Danubiu.
I paesi di l'Arns
In San Ghjuvanni, principia di novu una zona alluviale, nantu à quale sò stallati i paesi di l'Arns. L'Arnsdörfer s'hè sviluppatu cù u tempu da un duminiu chì Ludwig II u Germanu hà datu à a Chjesa di Salisburgo in 860. À u tempu, i paesi di Oberarnsdorf, Hofarnsdorf, Mitterarnsdorf è Bacharnsdorf si sò sviluppati da u duminiu riccu in u Wachau. I paesi di l'Arns sò stati chjamati dopu à u primu arcivescu Arn di l'Archidiocesi di Salzburgu, chì guvernava versu l'800. L'impurtanza di i paesi di l'Arns era in a pruduzzioni di vinu. In più di a pruduzzione di vinu, i paesi di l'Arns sò ancu cunnisciuti da a produzzione di l'albicocca da a fine di u XIXmu seculu. U Ciclu di u Danubiu passa da St. Johann im Mauerthale longu a scala trà u Danubiu è l'arbureti è i vigneti à Oberarnsdorf.
Ruina di l'edificiu posteriore
In Oberarnsdorf, u Ciclu di u Danubiu s'allarga à un locu chì invita à piglià un ochju à e rovine di Hinterhaus nantu à a riva opposta di Spitz. I ruvine di u castellu di Hinterhaus sò un castellu culminatu chì domina sopra l'estremità sud-occidentale di a cità di u mercatu di Spitz an der Donau, nantu à un affioramentu rocciosu chì scende bruscamente à u sudu-est è u nord-ovest à u Danubiu. L'edificu posteriore era u castellu supranu di u duminiu Spitz, chì era chjamatu ancu a casa alta per distinguelu da u castellu inferjuri situatu in u paese. I Formbacher, una vechja famiglia di conte bavaresi, sò prubabilmente i custruttori di l'edificiu posteriore. In u 1242, u feudu fù trasmessu à i duchi bavaresi da l'Abbazia di Niederaltaich, chì l'hà datu à i Kuenringer un pocu più tardi cum'è sottufiu. Hinterhaus hà servitu cum'è u centru amministrativu è per cuntrullà a valle di u Danubiu. U cumplessu parzialmente rumanicu di u Castellu Hinterhaus da i seculi XII è XIII hè statu allargatu principalmente in u XV seculu. L'accessu à u castellu hè attraversu un chjassu ripida da u nordu. lu Ruina di l'edificiu posteriore hè liberamente accessibile per i visitori. U puntu culminante di ogni annu hè u festa di u solstiziu, quandu e ruine di l'edificiu posteriore sò bagnati in pirotecnica.
vinu di Wachau
Pudete ancu guardà e rovine di Hinterhaus cun un biccheri di vinu Wachau da u Radler-Rast in Donauplatz in Oberarnsdorf. U vinu biancu hè principalmente cultivatu in u Wachau. A varietà più cumuna hè Grüner Veltliner. Ci sò ancu assai boni vigneti di Riesling in a Wachau, cum'è u Singerriedl in Spitz o l'Achleiten in Weißenkirchen in a Wachau. Durante a primavera di u vinu di Wachau pudete tastà i vini in più di 100 cantine di Wachau ogni annu u primu weekend di maghju.
Da l'area di riposu per i ciclisti in Oberarnsdorf hè solu una corta distanza longu a pista ciclabile di u Danubio finu à u battellu per Spitz an der Donau. A Pista ciclabile di u Danubiu corre nantu à sta sezione longu a scala trà u Danubiu è l'arbureti è i vigneti. Se fate un ochju à l'altra parte di u Danubiu durante u vostru viaghju à u battellu, pudete vede a muntagna di mille bucket è u Singerriedl in Spitz. L'agricultori offrenu i so prudutti nantu à a strada.
Ferry à rulli Spitz-Arnsdorf
U ferry Spitz-Arnsdorf hè custituitu da dui scafi interconnessi. U battellu hè tenutu da un cable di sospensione longu di 485 m allungatu à traversu u Danubiu. U battellu si move à traversu u currente di u fiumu sopra u Danubiu. Un ughjettu d'arte, una camera obscura, di l'artista islandese Olafur Eliasson hè stallatu nantu à u battellu. U trasferimentu dura trà 5-7 minuti. A registrazione per u trasferimentu ùn hè micca necessariu.
Da u battellu Spitz-Arnsdorf, pudete vede a pendenza orientale di a muntagna di mille bucket è a chjesa parrocchiale di Spitz cù a torre occidentale. A chjesa parrocchiale di Spitz hè una chjesa sala di u goticu tardu dedicata à San Mauritius è si trova in a parti orientale di u paese nantu à a piazza di a chjesa. Da u 1238 à u 1803, a chjesa parrocchiale di Spitz hè stata incorporata à u monasteru di Niederaltaich nantu à u Danubiu in a Bassa Baviera. I pussedimenti di u monasteru di Niederaltaich in a Wachau tornanu à Carlumagnu è sò stati usati per u travagliu missiunariu in l'est di l'Imperu Francu.
A Porta Rossa
A Porta Rossa hè una destinazione populari per una corta caminata da a piazza di a chjesa in Spitz. A Porta Rossa hè à u nordu-est, sopra l'insediamentu di a chjesa è rapprisenta un restu di l'antichi furtificazioni di u mercatu di Spitz.Da a Porta Rossa, a linea di difesa curria à u nordu in a furesta è à u sudu nantu à a cresta di u Singerriedel. Quandu e truppe svedese marchjavanu in Boemia versu Viena in l'ultimi anni di a Guerra di Trent'anni, avanzavanu à a Porta Rossa, chì commemora quellu tempu. Inoltre, a Porta Rossa hè omonima per u vinu di un vignaghjolu Spitzer.