San Michele hè un pocu elevatu sopra u Danubiu nantu à una terrazza à u pede di u Michaelerberg, chì scende ripidamente in u Danubiu quì, trà Spitz an der Donau è Weißenkirchen in der Wachau in a zona induve, dopu à l'800, Carlumagnu era rè di u Danubio. L'Imperu Franconianu da u 768 à u 814 Reichs era a zona donata à l'Evescu di Passau. U viscuvatu di Passau era u duminiu seculare di i prìncipi vescovi di Passau, chì esistia finu à u 1803, tempu di a secularizazione, a secularizazione, a separazione di a chjesa è di u statu.
À l'attuale locu di a chjesa San Michele, Carlumagnu hà fattu custruisce un santuariu di Michele invece di un locu di sacrificiu celticu. In u Cristianesimu, San Michele hè cunsideratu u slayer di u diavulu è u cumandante supremu di l'armata di u Signore. Dopu à a vittoriosa Battaglia di Lechfeld u 10 d'Aostu 955, culminazione di l'invasioni Ungheresi, l'Arcangelo Michele divintò u santu patronu di l'Imperu Francu d'Oriente, a parti orientale di l'Imperu chì emerge da a divisione di l'Imperu Francu in 843. Precursore medievale di u Sacru Imperu Rumanu, spiega.
Esternamente, a chjesa di San Michele hè custituita da una navata à quattru campate cù un coru ritratu à trè campate cù una cornice di cinque ottavi, cornice circundante è contrafforti à pistoni cù martellate d'ariete. I finestri di traceria di dui è trè pannelli anu forme di fishbowl, trefoil è arcu semicircular. Nantu à u latu sudu ci hè un portale d'arcu di spalla riccamente sbarratu. Nantu à a cresta di u coru sò i culturi di terracotta di cervi è cavalli, i chjamati lepri. A torra punente di quattru piani cù una struttura di cornice hè posta à mità di a navata. A navata, i contrafforti è a torra sò custituiti da muratura di petra di cava senza intonacata cù petre lucali è fori di scaffolding.
Cù l'avventu di i cannoni in u 14u seculu, i turri quadrati di furtificazioni sò stati rimpiazzati da turri tondi, postu chì e turri tondi sò menu suscettibili à i danni da i palle di cannone chì li colpianu da u latu. U muru di chjusu di San Michele, chì era à l'origine circa 7 metri d'altezza è in parte serva di muru di rivestimentu per via di a dislivellu di u Danubiu, hè statu alzatu in u 1575 è rinfurzatu in u 1605 è 1677. A torra tonda in l'angulu sud-est di e furtificazioni era prima cunnessa à l'ossariu da un ponte à arcu caminabile, oghje cù un pianu flottante.
U prìncipe-arcivescuvatu di Salzburgu regnò à u latu drittu di u Danubiu da l'860, mentre chì u latu manca era subordinatu à u vescuvatu di Passau. Dopu chì a diocesi di Passau era suffragana di l'arcidiocesi di Salzburgu, tutta a Wachau appartene direttamente o indirettamente à u principe-arcivescu di Salisburgo. Un viscuvatu suffraganu hè una diocesi di unu arcidiocesi hè subordinatu. A chjesa furtificata di San Michele era a chjesa madre di u Wachau. Dapoi a dissoluzione di a pieve in u 1784 da l'imperatore Ghjiseppu II, San Michele hè una chjesa subsidiaria di a pieve di Wösendorf. Prima di quessa, a pieve di Wösendorf era un ramu di San Michele dapoi u XIImu seculu.
L'ossariu di San Michele, custruitu à a fine di u XIVmu seculu, fù donatu in u 14 da u citadinu di Wösendorf "Seyfrid den freytl" è a so moglia Margret. L'ossariu à l'est di a chjesa di a filiale di San Michele hè un edifiziu strettu è altu cù un cinque-ottu gradu è forti contrafforti scalini, è ancu finestre à arcu segnu à dui corsie cù traceria quadrifogliata è finestri a lancetta cù chjusi di trefoil. U muru liscio di gable occidentale hè coronatu da una torretta di cresta di sei lati cun un cascu piramidale è una corona di gable nantu à una cunsola.
U portale di l'arcu aguzzatu hè ancu allughjatu in u muru uccidintali di u frontone. Nantu à u muru punente sò i resti di un munumental pittura murale di San Cristu cù un cappellu ducale di u IV quartu di u XVmu seculu. À l'internu, l'ossariu hà una sola baia cù volte à nervature nantu à cunsole di calice è una chjave di rilievu cù un stemma à trè cori. L'inventariu hè custituitu da resti di mummia in vetrine è 4 bare di risparmiu di Josephine. A particularità di l'ossariu di San Michele hè chì l'edifiziu chjamatu ossariu hè una cappella chì cuntene un ossariu. Un ossuariu, vale à dì un ossuariu, era un puntu di cullizzioni di l'osse da i cimiteri induve u spaziu duvia esse fatte per più intarramenti. L'ossuarii sò stati intrudutti in i seculi XI è XII. L'ossariu hè dunque spessu culligatu à un cimiteru, cum'è in San Michele. In particulare in questa forma l'ossariu hè chjamatu Karner. L'ossari cristiani sò spessu dedicati à l'Arcangelo Michele. Puderanu dui storii o esse aghjuntu dopu, spessu cù una cappella in a sala suprana. À a fine di u 15u seculu, l'ossari sò in disusu.
A Wachau si estendeva da Spitz an der Donau à Weißenkirchen in der Wachau è u pianu di a valle da San Michele via Wösendorf è Joching à Weißenkirchen era cunnisciutu cum'è Thal Wachau.
Finu à u 1850, a terrazza alluviale nantu à a riva sittintriunali di u Danubiu da San Michele à Weißenkirchen era cunnisciuta com'è "Valle di Wachau". Thal Wachau include e cità di Weißenkirchen, Joching, Wösendorf è San Michele, chì inseme formanu una sola entità. A vigna era digià cultivata in a valle di a Wachau in u IXu seculu. In a Thal Wachau Vinothek in Weißenkirchen, i vignaghjoli Thal Wachau presentanu i so vini, chì ponu esse tastati da aprile à uttrovi.